Interviu cu Mine

Rasturnat de cate una , revin pe planeta mea linistit calmandu-mi calmul zbuciumat de nereguli ale inimii.Intins cu capul peste bratele tale incapatanat de tine alerg spre nu stiu unde si culeg nimic .In drumul meu ma intalnesc cu Mine .
Eu: Salut ! Imi pari cunoscut ...ne cunoastem ?
Mine:Salut si tie geaman al nu stiu carui sentiment ( de ura , dragoste, iubire ). Cred ca ne cunoastem !
Eu: Te cunosc , te-am mai vazut , dar nu stiu de unde sa te iau ...
Mine: Eh pe lumnea asta toti ne cunoastem intre noi o lume mica si infricosatoare pentru noii veniti ca tine ! Nu-i nimic o sa te obistuniesti cu timpul.
Eu: Sa stii ca sunt un pic cam speriat de ameteala asta din jurul meu si de toti cei ce seamana cu mine de ai spune ca e o camera cu oglinzi ciudate !
Mine : Pai cam asa e ...
Eu: Adica ?
Mine:Adica ce?
Eu: Pai nu inteleg .... vorbesc cu o oglinda ?
Mine: Ehe ai vrea tu !
Eu: Nu inteleg nimic!
Mine : Ai tot timpul din lume sa intelegi ce se intampla cu Tine !
Eu : Eu ?
Mine: Da tu !
Eu : Chiar nu stiu ce sa intampla ....Pana la urma unde sunt !
Mine : Buna intrebare ! Daca as stii ti-as spune ...
Eu: Pff cum am ajuns eu oare aici ?
Mine: Si eu ma intreb asta cate odata !
Eu : Greu !
Mine : Crezi ?
Eu: Faci misto de mine vad!
Mine : Nu !
Eu si cu Mine am tot vorbit , vrute si nevrute si dupa doua trei subiecte schimbate iar ajungem la dilema mea ''Cum am ajuns eu aici ?'' dar Mine imi spuse ca daca astept vreo douazeci de ani o sa-mi dau seama ! Hmm m-am plictisit sa astept !
Dar pana atunci cine este Mine ? Offff greu e !
Si timpul trece lenes la fel ca mintile noastre , si apasa tot mai greu peste creierul meu si totul se stinge seara si se aprinde dimineata !